SUMAR
- I. Prezentarea generală
- II. Hidrografia
- III. Flora și fauna
- IV. Resursele de subsol
- V. Clima și bioclima
- VI. Istoria
- VII. Populația
- VIII. Principalele instituții
- IX. Rețeaua rutieră
- X. Principalele funcțiuni economice
- XI. Componența nominală
- XII. Principalele organizații, partide, culte religioase
- XIII. Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate
Ștefan Vodă
cer acoperit de nori
Sâmbătă
32/15°C
Duminică
32/18°C
Luni
26/17°C
I. Prezentarea generală
Comuna se află în centrul județului și este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia. Prin comună trece și calea ferată Slobozia-Călărași, pe care este deservită de stația Ștefan Vodă.
Până în anul 1910 satul Grătaru a fost sat component al comunei Cuza Vodă.
Serviciile publice pe care la presta Primăria Cuza Vodă pentru locuitorii satului Grătaru erau îngreunate de distanţa dintre acesta şi Primărie (12 km.) cât şi de lipsa unor drumuri de acces amenajate.
Conştienţi că numai devenid localitate de sine stătătoare puteau să se dezvolte mai intens, un grup de iniţiatori format din cei mai bogaţi oameni din sat, din care au făcut parte Nica Petre, Ivan Ion, Tănase Marin, a mers la Bucureşti solicitând Guvernului şi Regelui Carol I transformarea satului Grătaru în comună de sine stătătoare cu administraţie publică proprie, lucru ce s-a realizat în anul 1910, satul Grătaru devenind comuna Ştefan Vodă. Neexistând un spaţiu special amenajat, Primăria comunei Ştefan Vodă a funcţionat în casa celui desemnat primar – Nica Petre, recunoscut ca fiind cel mai bogat şi respectat om din sat.
– la vest comuna Cuza Vodă;
– la sud comunele Cuza Vodă, Modelu și teritoriul aferent municipiului Călărași;
– la est comunele Roseti si Perisoru;
– la nord comuna Dragalina.
Dezvoltată în jurul drumului județean DJ211D care face legătura între localitățile Călărașii Vechi și Coslogeni, comuna Ștefan Vodă este străbătută de calea ferată Călărași – Ciulnița, de drumul național DN21 Călărași – Slobozia și se află la 15 km de Autostrada Soarelui A2 București – Constanța.
Suprafața totală: 7152 ha, din care:
Extravilan: 6784 ha, majoritatea arabil
Intravilan: 368 ha
Nr. gospodării: 835
II. Hidrografia
III. Flora și fauna
IV. Resursele de subsol
V. Clima și bioclima
VI. Istoria
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Călărașii Vechi, iar satul tocmai apăruse în jurul stației de cale ferată „Siliștea”, având numele de „Gara-Siliștea”. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă deja comuna ca fiind înființată, cu numele de Ștefan Vodă, având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul Ialomița.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Fiind comună nou creată, pentru administraţia publică locală problemele ce trebuiau rezolvate nu erau deloc uşoare. În primul rând nu existau sedii pentru principalele instituţii ale comunei: primărie, şcoală, biserică, post de jandarmi, etc.
În 1922, cu sprijinul Ministerului Învăţământului şi cu contribuţia în muncă a locuitorilor comunei, se construieşte un local de şcoală unde învaţă şi astăzi copiii locuitorilor acestei comune.
În anul 1924 se trerminau lucrările la biserica din comună, iar în anul 1938 s-a pietruit drumul ce face legătura dintre sat şi Drumul Naţional 21 – Slobozia Călăraşi.
În anul 1932, în timpul mandatului de primar al lui Constantin Petru s-a construit sediul Primăriei unde funcţionează şi astăzi administraţia publică locală.
Comuna Ștefan Vodă face parte din Regiunea Sud Muntenia fiind amplasată partea de sud-est a județului Călărași, la 14 km de municipiul Călărași, capitala județului și la 120 km de capitala țării.